Botosani-Undernet.MyForum.ro

grabit · Junior 2

Ubuntu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ubuntu

Ubuntu 8.10 "Intrepid Ibex" rulând GNOME.
Dezvoltator Canonical Ltd. / Ubuntu Foundation
Familie SO Linux, Unix-like
Stare Curent
Model surse Software lăsat şi Open source
Ultima versiune stabilă 9.04 (Jaunty Jackalope) din 23 aprilie 2009
Tip de nucleu Monolitic
Interfaţă implicită GNOME
Pagină web www.ubuntu.com www.ubuntu.ro

Ubuntu este o distribuţie populară de Linux, fabricată în special pentru computerele personale. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu se doreşte a fi uşor de instalat şi folosit, des actualizat şi neîngrădit de restricţii legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth.

Numele sistemului de operare provine din limba zulusă, unde „ubuntu” este o ideologie ce poate fi definită pe redus drept „credinţa într-o legatură universală ce uneşte întreaga omenire”. Sloganul adoptat - „Linux pentru fiinţe umane” - încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un sistem de operare popular şi uşor de folosit. Cea mai recentă versiune este Ubuntu 9.04 „Jaunty Jackalope” şi a fost lansată pe data de 23 aprilie 2009.
Scurt istoric

Iniţial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, întâia versiune Ubuntu a apărut ca o copie temporară a proiectului Debian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursă din Debian, pentru a înlesni lansarea unei noi versiuni la fiecare şase luni şi pentru ca variaţia cauzată de „bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit.

Ubuntu urmăreşte îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de fapt GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum Xandros, Linspire sau Libranet, Canonical doreşte ca Ubuntu să fie compus predominant din software liber.

Ubuntu împrumută pentru managementul softwareului tehnologia Advanced Package Manager din Debian. Softwareul se posedă în „pachete” provenind în mare parte din repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiţie pentru ca un pachet să funcţioneze corect în ambele sisteme de operare. Câţiva din dezvoltatorii Ubuntu întreţin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuţiile lor sunt anunțate degrabă și nu la lansarea noii versiuni. Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să difere nespus de mult de Debian.

Bugurile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad, aceasta încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă Rosetta şi bug-trackerul Malone.

Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul fundaţiei este de a asigura suportul şi creșterea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea financiară.

La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Dell a anunţat că urmează să livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la Canonical, prin Dell.

[modifică] Caracteristici

[modifică] Uşurinţa în folosire

Ubuntu foloseşte mediul de lucru GNOME, al cărui scop este să pune la dispoziție o interfaţă gratuită, simplă şi intuitivă, dar în acelaşi timp şi o pleiadă de aplicaţii şi programe moderne. Suita de birou OpenOffice.org, navigatorul web Mozilla Firefox şi editorul grafic GIMP sunt câteva din programele distribuite implicit.

După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spaţiu de lucru fără pictograme, în care culorile portocaliu şi maro sunt predominante. Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicaţii”. Locaţiile importante şi cele mai des frecventate sunt grupate în meniul „Places”. Modificarea parametrilor de funcţionare se poate face cu uşurinţă din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi vizualizate în bara din josul ecranului.

Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba română. Utilizatorii se pot folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui corecturi şi/sau traduceri noi.

Din dorința de a-l face mai uşor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini administrative fără a iniţia o sesiune cu drepturi administrative.

[modifică] Metode de distribuţie

Ubuntu poate fi descărcat ca poză ISO şi încape cu uşurinţă pe un CD. Alternativ, utilizatorii pot comanda gratuit prin poștă versiunile 6.06 și 7.04 întrebuințând serviciul ShipIt oferit de Canonical. Multe distribuţii Linux necesită descărcarea a numeroase imagini ISO şi procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi instalat rapid, de pe un solitar disc.

Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit şi ca LiveCD. În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile şi verifica compatibilitatea sistemului de operare cu hardwareul existent lipsit de a porni procesul de instalare. Se află şi un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină complicații la instalarea de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur şi simplu vor o instalare avansată folosind programul debian-installer.

LiveCD-ul conţine şi o colecție de software open source ce poate fi instalat pe sistemul de operare Microsoft Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird, AbiWord, Blender sau ClamWin.

Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou şi laptopuri şi o a doua pentru servere. Prima este disponibilă pentru arhitecturile x86 şi x86-64, în timp ce la a doua se completează suport pentru arhitectura SPARC (fără LiveCD).

[modifică] Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi internaţionalizare

Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent pe accesiblitate şi internaţionalizare, în scopul său de a acapara o audienţă cât mai mare. Începând cu versiunea 5.04, Ubuntu foloseşte implicit sistemul de notaţie UTF-8 şi conține de software pentru facilitarea uzului pentru persoane cu dizabilităţi.

Rosetta este parte integrantă din Launchpad şi îngăduie utilizatorilor să contribuie cu traduceri într-o manieră facilă.

[modifică] Uşurinţa în instalare

Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească computerul utilizând acest LiveCD şi nu discul dur. Urmează procesul de instalare, în care utilizatorul este ghidat de un program special. Informaţii amănunţite despre procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial.

După instalare, Ubuntu întinde o opţiune de actualizare automată. Cu permisiunea utilizatorului, sistemul de operare găseşte, descarcă, instalează şi configurează actualizările existente în mod automat.

[modifică] Comunitate

Ubuntu pune accent pe implicarea comunităţii formate în jurul său în procesul de dezvoltare.

Există un număr de forumuri oficiale unde discuţia despre sistemul de operare este încurajată. Canonical găzduieşte liste de discuţii prin poşta electronică pentru dezvoltatori, liste ce sunt în acelaşi timp deschise publicului larg. Utilizatorii se pot informa din weblogul comunităţii cu privire la ultimele desfăşurări de evenimente.

[modifică] Clasificarea software-ului şi suportul tehnic oferit pentru acesta

Ubuntu împarte softwareul disponibil în patru categorii, denumite „componente”. Această împărţire a fost creată pentru a sublinia diferenţele de licenţiere şi suport tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe şi Multiverse.

Componentele Main şi Universe conţin software compatibil cu cerinţele de licenţiere Ubuntu, cerinţe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main poate conţine software proprietar şi fonturi ce nu pot fi modificate minus permisiune, însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal.

Componenta Restricted conţine software cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la codul sursă, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanţei softwareului. Se intenţionează ca, pe viitor, componentele Main şi Restricted să conţină tot softwareul necesar pentru un sistem de operare de uz general.

Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software liber) şi Multiverse (software îngrădit de restricţii legale, nu neapărat proprietar). Multiverse conţine software ce poate încălca legile S.U.A. şi/sau internaţionale de proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea de formate multimedia brevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului de securitate a discurilor DVD în anumite părţi ale lumii, programul Libdvdcss a fost şters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl proiectului VideoLAN. Softwareul pentru codarea şi decodarea mai multor formate proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.

Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente. Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător cum ar fi celelalte şi este alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce au trecut de un anume control tehnic de calitate.

Utilitare neoficiale, ca de exemplu EasyUbuntu sau Automatix, experimentează să automatizeze instalarea si configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu propune folosirea acestor soluţii, cunoscute pentru tendinţa lor de a ridica probleme de compatibilitate la actualizarea de ansamblu a distribuţiei.

Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terţi, iar Canonical întreţine un repozitoriu numit Commercial, excepțional pentru astfel de programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment, Commercial conţine navigatorul web Opera şi programul de redare multimedia RealPlayer.

[modifică] Versiuni

Fiecare versiune de Ubuntu este identificată printr-un număr (ce denotă luna şi anul lansării) şi un nume de cod sub forma de aliteraţie. De exemplu, în aprilie 2007 a apărut versiunea 7.04 Feisty Fawn. Canonical conferă suport tehnic pentru majoritatea versiunilor timp de 18 luni de la lansare, excepţie făcând versiunea 6.06 LTS Dapper Drake, ce beneficiază de suport pe termen lung.

[modifică] Lista versiunilor
Versiune Data lansării Nume de cod Nume de cod pentru versiunile de test Suportat până la Comentarii
4.10 20 octombrie 2004[1] Warty Warthog Sounder 30 aprilie 2006 Versiunea iniţială, suport pentru x86, x86-64, PowerPC. ShipIt.
5.04 8 aprilie 2005[2] Hoary Hedgehog Array 31 octombrie 2006 Este adăugat managerul de actualizări, compatibilitatea cu Kickstart, suport mai bun pentru laptopuri.
5.10 13 octombrie 2005[3][4] Breezy Badger Colony 13 aprilie 2007 Este introdus un proces grafic de pornire (USplash), suport pentru instalări OEM, GCC 4.0
6.06 LTS 1 iunie 2006[5][6] Dapper Drake Flight iunie 2009 (desktop); iunie 2011 (server) LiveCD şi program de instalare pe acelaşi disc, instalare grafică
6.10 26 octombrie 2006[7][8] Edgy Eft Knot 25 aprilie 2008[9] Raportarea automată a problemelor, Upstart
7.04 19 aprilie 2007[10] Feisty Fawn Herd octombrie 2008 Migraţie asistată, KVM, probabilitatea de instalare facilă a codecurilor şi driverelor proprietare, urmări speciale, suport Wi-Fi; arhitectura PowerPC nu mai este suportată oficial.
7.10 18 octombrie 2007[11][12] Gutsy Gibbon Tribe aprilie 2009 Efecte particulare prezente implicit, instalare scutit de nevoia de supraveghere, integrare cu tehnologia Click'N'Run
8.04 LTS 24 aprilie 2008[13][14] Hardy Heron Alpha aprilie 2011
8.10 30 octombrie 2008 Intrepid Ibex Alpha aprilie 2010
9.04 23 aprilie 2009 Jaunty Jackalope Alpha octombrie 2010 A fost introdus sistemul de fișiere Ext 4, un nou tip de notificări
9.10 octombrie 2009 Karmic Koala Alpha aprilie 2011
Legendă:
nu se mai oferă suport tehnic se mai oferă suport tehnic versiunea curentă versiune de încercare versiune planificată

[modifică] Schimbări apărute

Prima versiune, 4.10, a venit cu o unealtă de management a actualizărilor şi facilităţi sporite pentru laptopuri. De asemenea, a fost prima versiune ce a permis raportarea bugurilor prin Launchpad. A treia versiune, 6.06 LTS, a fost prima versiune de Ubuntu care a contopit atât LiveCD-ul, cât şi CD-ul de instalare pe un singur disc. Patru luni mai târziu, 6.10 a fost lansat împreună cu o unealtă de raportare automată a neajunsurilor întâlnite în utilizare şi un nou sistem de pornire a calculatorului, denumit Upstart. Cea mai recentă versiune vine cu suport pentru access Wi-Fi protejat, o modalitate mai uşoară de a instala codecuri video şi software proprietar, consecințe speciale pentru spaţiul de lucru (opţional). În timpul procesului de instalare, Ubuntu poate detecta Windows XP şi poate transfera date din conturile utilizatorilor în noul sistem.

Următoarea versiune va aduce cu sine mai multe rezultate speciale, posibilitatea instalării privat de supraveghere şi suport pentru tehnologia Click'n'Run aparţinând Linspire.

[modifică] Suport pe termen lung

Versiunea 6.06, nume de cod „Dapper Drake” este prima versiune ce oferă suport tehnic extins. Pentru utilizatorii obişnuiţi, Canonical va dărui suport timp de trei ani de la data lansării, iar pentru varianta server - 5 ani.

Ubuntu 6.06 LTS conţine GNOME 2.14, Mozilla Firefox 1.5.0.3, OpenOffice.org 2.0.2, X.org 7.0, GCC 4.0.3 şi versiunea 2.6.15 a nucleului Linux. Prima actualizare de mentenanţă, 6.06.1, a apărut pe 10 august 2006 şi este distribuită alături de versiunile recente ale Ubuntu.

[modifică] Cerinţe de sistem

Cea mai recentă versiune necesită un minimum de 384 MO RAM şi cel puţin 3 GO spaţiu neocupat pe hard disc pentru o instalare standard. Versiunea destinată serverelor necesită minimum 64 MO RAM şi 500 MO spaţiu liber.

[modifică] Versiuni derivate şi variante

Diversele derivate şi variante Ubuntu se impart în două mari categorii:

* Variante dezvoltate de şi în interiorul comunităţii Ubuntu. Constituie analogul distribuţiilor personalizate din jurul proiectului Debian.
* Derivate create de terţi din afara comunităţii Ubuntu.

[modifică] Derivate oficiale

* Kubuntu, foloseşte KDE ca mediu de lucru în loc de GNOME.
* Edubuntu, adresat sistemului educaţional, un sistem de operare ce poate fi întrebuințat fără probleme de înspre copii.
* Xubuntu, foloseşte Xfce ca mediu de lucru în loc de GNOME, destinat calculatoarelor cu configuraţii slab performante.
* Ubuntu Server Edition, pentru uz ca server.
* Ubuntu Studio, un sistem de operare ce nu a fost lansat încă, axat pe multimedia.
* Gobuntu
* MyThBuntu Axat pe multimedia

Ubuntu, Kubuntu şi Edubuntu sunt singurele versiuni ce pot fi comandate prin serviciul ShipIt.

[modifică] Derivate neoficiale

* Fluxbuntu, foloseşte managerul de ferestre Fluxbox.
* Ubuntu Lite, foloseşte managerul de ferestre IceWM.
* Elbuntu, foloseşte managerul de ferestre Enlightenment.

[modifică] Derivate specializate

* Mark Shuttleworth a susţinut creerea unei distribuţii bazate pe Ubuntu care sa fie compusă numai din software liber. Aceasta va fi lansată odată cu versiunea 7.10. Un proiect similar, gNewSense, a fost lansat pe 2 noiembrie 2006. gNewSense nu este o versiune oficială de Ubuntu.
* LinuxMCE (Linux Media Center Edition) este o alternativă la sistemul de operare Windows Media Center.
* Scibuntu are scopul declarat de a facilita accesul la programe ştiinţifice.
* xUbuntu (a nu se confunda cu Xubuntu), este o versiune de Ubuntu modificată astfel încât să poată fi instalată atât pe PC cât şi pe Xbox.

Un zvon teribil de răspândit a susţinut că Google va distribui o variantă de Ubuntu numită Goobuntu. Google a confirmat că această versiune există, dar este exclusiv pentru uzul intern al companiei şi nu există planuri pentru redistribuirea acesteia către publicul larg.